Starea vremii si pescuitul

  Dintre toti factorii climatici care influenteaza apetitul pestilor, vintul si presiunea atmosferica, corelat cu temperatura mediului, au o influenta deosebita. In rindurile de mai jos sunt descrise succint aceste corelatii si observatii statistice cunoscute si publicate in diverse lucrari de specialitate.

  Vintul are o influenta deosebita asupra pescuitului si tinind cont de sensul acestuia putem sa ne asteptam la rezultate mai bune sau mai rele. Vintul nu este un factor neprielnic, in general, decit daca acesta bate in rafale si este foarte puternic. De cele mai multe ori vintul este preferabil unui calm desavirsit, vantul favorizand oxigenarea apei.
  La pescuitul pe riu, vintul este rau daca bate din amonte si este rece (directia N-NE) si este relativ bun daca este caldut (S-SV) cu referire mai ales la sezonul de iarna. Daca vintul bate din aval acesta este de regula bun daca nu este prea puternic. Cind traverseaza riul pestii se aseaza dupa vint, in spatele unor obstacole unde asteapta hrana.
  La balta vintul din NE se pare ca este foarte favorabil.
 La mare stravidul nu vine niciodata la mal daca vintul bate dinspre sud.

Specii de crap

  In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg (au o rata de crestere de 1.4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani.
  Anumiti autori, citand vechi atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata Europa.
  Reproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o "crapoaica" matura poate avea o cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de

Calendarul pescarului

  Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar.


  IANUARIE
  Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.

• Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
• Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
• Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
• Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca; 
• Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
• Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
• Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere;
• Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
• Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
• Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai mult in acelasi loc.

  La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.


  FEBRUARIE
   In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.

• Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
• Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
• Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
• Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
• Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
• Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
• Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
• Pentu scobar si salau - idem ianuarie;

  La mare se pot pescui guvizi.


  MARTIE
  Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.

• La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
• Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine);
• Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative;
• Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa putin adanca;
• Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita;
• Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita;
• Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi;
• Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine;
• Somnul de talie mica la rama;
• Salaul -cu peste viu, destul de frecvent;
• Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet;
• Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori;

  La mare - guvizii.


  APRILIE
  In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.

• Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
• Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
• Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
• Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
• In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
• Mreana prefera inca branza topita;
• Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
• De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
• Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
• La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
• Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.

  La mare - guvizi.


  MAI
  In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
  La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.


  IUNIE
  In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.

• Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
• Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
• Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei;
• Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
• Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
• Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
• Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
• Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.

  La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.


IULIE
  In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace.

• Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal;
• Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule;
• Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
• Carasul- la rame rosie, mamaliga;
• Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre;
• Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
• Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
• Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
• Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
• Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
• Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
• Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
• Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
• Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
• Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
• Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri;
• Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
• Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
• Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;
• Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.

La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.


  AUGUST
  Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.

• Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
• Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
• Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
• Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
• Crapul - idem iulie;
• Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
• Mihaltul - idem iulie;
• Mreana - la cuburi de branza si la greier;
• Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
• Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.

  La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.


  SEPTEMBRIE
  Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.

• Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
• Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
• Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
• Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
• Cega - idem iulie;
• Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe;
• Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza;
• Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
• Lipanul - cu muste scufundate;
• Mihalt - ca in lunile precedente;
• Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
• Morunasul -prefera ramele;
• Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
• Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
• Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
• Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
• Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
• Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
• Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;

  La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia.


  OCTOMBRIE
  Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.

• Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
• Babusca si obletul la viermusi si libelule;
• Bibanul la rame si naluci;
• Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
• Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
• Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale;
• Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
• Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
• Rosioara prefera viermusi, libelule;
• Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
• Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
• Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
• Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
• Vaduvita - idem septembrie;

  La mare  - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.


  NOIEMBRIE
  In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.

• Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
• Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
• Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
• Scobarul - ca in octombrie;
• Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.

  La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.


  DECEMBRIE
  Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.

• Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
• Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
• Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
• Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
• Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
• Scobarul- ca in noiembrie;
• Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.

  La mare - guvizi.


CONCLUZII:

1.   Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
2. Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
3. De la an la an pot fi intalnite si abateri de la datele prezentate mai sus, dar cazurile raman totusi in categoria exceptiilor.

Influenta astrelor asupra pestilor

1. Cele mai bune zile de pescuit sunt in perioada de Luna Noua sau Luna Plina! Cu cat ne aflam mai aproape de aceste momente, sansele pentru o partida buna cresc simtitor!
2. Cea mai buna luna pentru pescuit, in care efectul mareeic este cel mai mare datorita micsorarii distantei pamantului fata de soare, este in luna Iunie.
3. Perioadele de timp in care sansele se maresc, este in apropierea orelor sunare ( 2 ore dupa inceputul Solunarei Majore, respectiv 1 ora dupa Solunara Minora).
4. Daca aceste momente coincid cu rasaritul si apusul soarelui, sansele se maresc simtitor, mai ales daca sunt in perioada de luna plina sau luna noua. Succesul maxim poate avea loc daca aceste momente coincid si cu rasaritul/apusul lunii !!! Aceste perioade sunt proprii recordurilor.

  Dar aceste tabele nu reprezinta o cutuma. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila ( temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei) un raspuns pozitiv al pestilor in peroadele solunare este asteptat.

Articol preluat

Auzul si vazul pestilor

  De multe ori avem surpriza sa fim atentionati de pescari sa nu facem zgomot sau sa ne ferim sa nu fim vazuti de pesti. Daca noi vedem un peste, ne vede oare si el pe noi ?

  Vizibilitatea in apa depinde de transparenta acesteia. Primavara, cand razele soarelui incep sa patrunda mai adanc in apa, se dezvolta numeroase specii de microorganisme si plante care coloreaza apa intr-un verde cenusiu care reduce vizibilitatea. Din acest motiv, pestii in general sunt miopi, neavand nevoie sa vada la distante mari. 

  Intr-o apa limpede, distanta la care poate sa vada un peste poate sa varieze intre 6-8 m. Odata ce apa isi pierde din limpezime aceasta distanta nu depaseste 1-2 m fiind distinse doar formele. Pe de alta parte este cunoscut ca diferenta de densitate dintre aer si apa este foarte mare, aparand fenomenul de refractie ce micsoreaza unghiul optic; astfel corpurile aflate pe mal se vad din apa cu circa 30 % mai mici. De remarcat ca pestele sesizeaza mai degraba corpurile aflate in miscare decat pe cele stationare datorita acuitatii vizuale scazute a acestora, mai ales pe timpul verii. 

  

  Cat ii priveste pe oameni, obstacolele date de interfata apa-aer si reflexiile puternice ale luminii pe aceasta pot fi depasite intr-o oarecare masura folosind ochelarii polaroizi, care au lentilele special tratate astfel incat sa permita separarea si filtrarea razelor solare polarizate vertical si orizontal, reducand de regula componenta verticala. Verificarea acestor ochelari se poate face simplu privind un afisaj cu cristale lichide, observandu-se

disparitia imaginii prin rotirea ceasului cu 90 grade intr-un plan normal la directia privirii. 

  Trebuie sa subliniem ca anumite specii de pesti sunt nyctalopi (somn, platica, salau...), care pot sa vada bine si in ape intunecate. O acuitate vizuala mai buna o au pestii rapitori, mai ales cei ce vaneaza in ape transparente. Recordul, la capitolul acuitate vizuala, il detine cleanul in apele limpezi.

  Concluzia finala este aceea ca pestele nu poate vedea un pescar la distante de peste 7-8m, aflat pe mal, nefiind necesara camuflarea speciala a acestora. Pentru pescuitul in ape limpezi, mai ales la clean, camuflajul se poate dovedi foarte util.

  Daca pestii nu vad foarte bine inseamna ca au auzul dezvoltat ? Ei comunica prin infrasunete si ultrasunete. Sunt numeroase speciile de pesti care sunt atrase de zgomote de anumite frecvente (cloncul pentru somn). Acest mod de a comunica este foarte interesant dar putin studiat. Orice studiu privind auzul pestilor trebuie sa aiba in vedere diferenta dintre viteza sunetului in apa si respectiv in aer, aflate intr-un
raport de 4:1. 

  Tinand cont de interfata apa-aer care actioneaza ca un reflector, s-a constatat ca, atunci cand vorbim, energia vibratiilor (sunetul) se pierde intr-o mare masura fiind tranformate in unde de suprafata si nu transversale (care ajung la peste). Din acest motiv pestii nu ne aud cand vorbim. In contrast cu acest lucru, sunetul produs prin lovirea unor obiecte aflate in apa (barca, suportul pentru lansete, trantirea pe mal a unor obiecte grele) sunt percepute mult mai usor de pestii aflati uneori la distante mari datorita vitezei mari de propagare a sunetului in apa. Multi pescari nu au sesizat diferenta, considerand ca atunci cand vorbesc pe ton normal fug pestii, ceea ce este de cele mai multe ori gresit.

Dumitru Georgica, mai 2001

Legea lui Bernoulli si pescuitul

  Nu de putine ori am avut ocazia sa auzim de la colegii pescari, la o partida de pescuit, expresia "Domn'e azi nu cade nimic. Au miscat apa azi noapte!" si sa constatam ca omu' avea dreptate. Ieri pestele a muscat si azi nimic daca au muscat 2-3 carasei. Si se pune intrebarea ce se intimpla ?

  Pestele, ca mai toate vietuitoarele subacvatice, au dezvoltate alte simturi in raport cu noi care ne bazam aproape exclusiv pe vaz si auz. In cazul vietii subacvatice se pare ca primeaza alte simturi dar toate acestea, cel putin in prezent, ramin simple ipoteze mai mult sau mai putin inspirate. Totusi, observatiile empirice au condus la ideea ca, alaturi de liniile cimpului gravitational, presiunea hidrostatica are un rol deloc de neglijat in viata si comportamentul pestilor de apa dulce. Sau, ca sa fim mai expliciti, variatia presiunii la adincimea de hranire, de odihna etc. a pestelui influenteaza comportamentul acestuia ca si ceata in cazul vietuitoarelor terestre. Singura explicatie nu poate fi decit dezorientarea pestelui si scaderea apetitului acestuia. 

  Si toate acestea au doua cauze fundamentale: variatia presiunii atmosferice si miscarea apelor de catre paznici si administratori. 

  

  Ca o scurta paranteza, presiunea la o anumita adincime in apa se compune din presiunea atm. si presiunea hidrostatica data de greutatea apei la adincimea respectiva. Vom neglija aici legea lui Arhimede sau presiunea hidrodinamica, toate acestea intrind intr-o constanta generala... si am obtinut legea lui Bernoulli pentru pescuit care spune ca daca apa scade cu un anumit nivel iar presiunea atm. creste spre anumite valori pestele se simte bine si juvelnicul nu mai ramine gol. In ambele situatii, atit presiunea atm. cit si miscarea apei sunt pentru noi variabile exogene adica cu natura si cu paznicul nu te pui. Nu ne ramine decit sa asteptam si sa speculam vremea si nestiinta paznicilor si totul va fi O.K..

  Teoria de mai sus am verificat-o in practica doi ani la rind pentru crap si caras si va spun ca merge ceas. Si ca sa nu fiu egoist fata de dvs., am sa prezint in tabelul de mai jos corelatia dintre variatia presiunii si variatia nivelului apei cu speranta ca nu vor fi printre cititorii nostri acei administratori de balti care tolereaza braconajul dar ne misca noua apa.

  Retinem cifra magica "13.5" care zice ca daca presiunea atm. creste cu 1 mmHg atunci apa trebuie sa scada cu 13.5 mm pentru ca pestele sa ramina linistit. Vom retine ca o variatie de 2 mmHg/zi respectiv o variatie cu pina la 27 mm/zi a nivelului apei, in conditii normale si nu mai mult de trei zile, sunt tolerate de peste. Daca efectul celor doua se cumuleaza in mod negativ atunci totul ramine pe seama norocului.
In speranta ca micul exercitiu o sa va fie util la pescuit va salut si va urez in continuare "Fir intins!"

Autor: Dumitru Georgica, sept. 2000,  Vasilati, Calarasi 

Comportamentul crapilor

Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire. Alte particularitati

  Fara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei enigmatice specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez cateva aspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. Vor fi poate si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului sunt la ele acasa. Iar daca s-ar ajunge sa punem la punct o "tehnologie" perfecta de pescuit, atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect.

  Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de pescari.
Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este asociat de multe ori cu porcul; si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu porcul mistret. Fara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al baltilor este datorat asemanarii izbitoare: corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in jos (gura protactila, asemanatoare unui sorb). Se spune ca un crap practic rama prin namol filtrand cantitati mari de hrana. 

  Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. Un crap odata prins si scapat (sau, ne place sa credem, eliberat) devine un adevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte puternice. Singurul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de
hrana. 

  Desi am citit in mai multe lucrari, personal am trait experienta capturarii unui crap oglinda de doua ori in aceeasi zi, la interval de 1 h; l-am recunoscut pentru c-ai facusem un semn discret pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi lanseta intr-un loc situat la maxim 23m de locul primei agatari.

  Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase. Uneori se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum delfinii. Insa, ce se intampla cu crapii mari? Acestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia fiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare, atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne, atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. 

 Personal am observat ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe langa lansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa nu se faca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. 

  

O concluzie personala: sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere dintre aceste zone.

  O trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi timp.
Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt timp in locul cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o experienta interesanta: am lansat la distanta un arc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. N-au trecut nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la trasatura unui crap de 10 kg. Nu zic ca a fost acelasi crap.

  Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei, complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. Un sfat la adresa crapistilor este sa nu neglijeze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele sale alimentare difera de la un sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-amgandi:

• Mananca pesti morti, 
• gunoaie aflate in descompunere, 
• gainati de pasare. Unii pescari folosesc cu succes gainat de gaina in prepararea nadei pentru crap. 
• Malul (namolul) este intotdeauna cautat de crap. Acesta contine un soi de bacterii care ajuta digestia crapului. Pe timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal in care se degaja metan spre acele zone cu apa oxigenata. 
• Primavara, cand adopta meniul de carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca, mormolocii ... pe care-i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. 
• Nici racusorii si scoicile nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza la timp. 
• Deseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu ingrediente de origine animala (bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru caini).
• Crapii sunt de asemenea ierbivori. In anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand preponderent hrana de origine vegetala. Crapul mananca bine atat in anotimpurile calde dar mai ales in prima parte a toamnei, cand acesta se pregateste sa intre in iarna cu o rezerva cat mai importanta de energie.

 Caderea primei brume anunta ca am intrat deja in plin sezon de pescuit la crap. In aceasta perioada
se prind cele mai mari capturi de crap. Aceasta regula este valabila in special pentru crapii romanesti, oglinda si mai putin pentru cteno. Crapul este prin excelenta un gurmand putand consuma la o singura "masa", in medie, hrana intr-o cantitate echivalenta cu pana la 1/5 din greutatea sa.

  Daca este privat de hrana sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are hrana din abundenta el mananca pana "crapa" dupa care urmeaza digestia. In general digestia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura alimentelor. 

 In general hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult.Buletele, graul fiert si alte preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar pestele mananca mai des. Raportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate este de 3:1, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea.

  

  Sa retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici
rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului nu este prea ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana. Exemplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori kilometri in cautare de hrana.

  Revenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca atunci cand crapii executa sarituri este semn ca apa este oxigenata, hrana este pe placul lor iar acestia se manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o partida de pescuit reusita dar asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din momeala noastra. Aici intervine si abilitatea noastra de pescari. 

  Trebuie sa retinem ca, aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui exemplar mare este minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici care nu cunosc experienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. 

  Un lucru demn de retinut este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din zona. Printr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima.  

  Partea buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de remarcat faptul ca, in general, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati. Daca acestia au mancat numai porumb, cu siguranta ca vor prefera cele 3 boabe de porumb conservat prinse intr-un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete agatate cu grija in firul de par.
  

Asadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea voastra. Desi nu
este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate.

Autor: Neagu Ion, no date

Pescuitul crapilor pe timp rece

  Pescuitul pe timp de iarna, la copca, constituie un adevarat deliciu pentru multi pescari care se inarmeaza cu 23 undite adecvate acestui gen de pescuit si luand cateva libelule pornesc spre gheata ce ascunde pestele mult visat. Pana acum vremea nu a tinut cu acesti pescari oferindu-le in schimb serioase partide de pescuit la crap, atat in balti dar mai ales in Delta Dunarii unde au fost capturate exemplare mari de crap in cursul lunii ianuarie 2001. 

  Intr-o zi am asistat la o discutie intre cativa pescari care povesteau ca in Delta Dunarii, intr-o
singura zi, un grup de pescari au avut ocazia sa aiba pana la 8 intepaturi/om la crap intr-un
perimetru relativ redus, din jurul unei gropi. Captura cea mare, dar nu si singura, a fost un crap de 18 kg.  Momeala preferata a fost "ciorchinele" de rame rosii.
  In mod similar au fost semnalate cazuri si in balti din apropierea Bucurestiului. De exemplu, la balta Frunzanesti II, carasi ca palma (200-250 g) au pus gura la libelule, la undita, fiind prinsi de bastinasii care asteptau, ca de obicei, rosioara, babusca, bibanul pesti specifici sezonului. Capturarea acestor pesti, mai putin activi in mod normal in acest sezon, se datoreaza in mod evident anotimpului foarte bland din acest an.   Exista mai multe ipoteze care explica fenomenul prelungirii toamnei cu inca circa o luna doua datorita efectului de sera si a distrugerii stratului de ozon din diferite regiuni ale lumii. Este greu sa cuantificam efectul acestor fenomene grave asupra climei dar cert este ca ceva se intampla.
  Interesant este ca si in ultimii doi ani au fost semnalate cazuri cand au fost prinsi la copca crapi si carasi. In toate cazurile pe care le cunoastem, pestii nu au opus rezistenta prea mare, fiind in general scosi cu destula usurinta din apa rece. Daca in iernile blande, cand temperatura este de la 1..14 C, capturarea unui crap la rama este explicabila, mai greu de explicat este comportamentul crapilor cand apa este inghetata, daca ar fi sa luam in seama statisticile mai vechi. Poate ca asistam la un proces de adaptare a acestor specii de pesti la apa rece si nu ar fi exclus sa apara pe piata lansete speciale pentru pescuitul crapilor la copca.
  Asadar, stimati prieteni, daca mergeti la pescuit iarna luati-va si ceva ustensile pentru pescuitul crapului, la copca sau de la mal, pentru ca puteti avea frumoase surprize. Se pare ca, din acest punct de vedere, iarna e ca vara.

Fir intins.

Autor: Pescuitul.ro, no date

Despre simturile pestilor

  Vazul
  Ochiul pestelui are structura asemanatoare ochiului omenesc, fiind insa fara pleoape.Cristalinul este sferic si neacomodabil in raport cu raport cu distantele, acest neajuns, impreuna cu diminuarea luminozitatii, cu adancimea si cu gradul de tulburare al apei, reduc acuitatea vizuala la pesti. Acuitatea vizuala depinde si de dimensiunea ochilor : Somnul si anghila, cu ochi disproportionat de mici sunt printre cei mai "miopi". Retina percepe satisfacator unele culori elementare. Pestii pot face distincie intre diferitele forme ale obiectelor. Campul vizual este foarte mare, dar vederea binoculara se reduce la un unghi foarte mic si se mareste intrucatva prin micile deplasari alternative, laterale ale capului pestelui in miscare. Privind in sus, pestele percepe si imagini din mediul aerian, cand suprafata apei este linistita.

  Auzul
  Pestii nu au urechea interna si medie, de aceea ei nu percep sunetele, dar reactioneaza la
variatiile lor de intensitate si tonalitate. S-a dovedit ca pestii emit ei insisi sunete, fie pentru a-i speria
pe dusmani, fie in timpul reproducerii pentru apropierea sexelor. Sursele de emisie a acestor sunete sunt : vezica inotatoare, radiile inotatoarelor pectorale, dintii faringieni sau maxilari.

  Mirosul si gustul
  La pesti, aceste simturi dispun de organe separate. Gustul este perceput de nodulii senzoriali
implantati in buze si pe cerul gurii, sau chiar pe intreaga mucoasa a cavitatii bucale. Senzorii
olfactivi sunt grupati in mici cavitati, fara legatura cu cavitatea bucala, dar comunicand cu exteriorul, prin doua canale la unele specii, ce permit formarea unui curent permanent de apa, ca la stiuca si scrumbia de Dunare. La mreana, crap, lin, biban si guvid, orificiul exterior are un fel de cornet care inlesneste formarea curentului de apa.

  Simtul tactil
  Simtul tactil nu lipseste la pesti. Ei dispun de noduli senzoriali raspanditi in piele, mai ales
in zona capului, ale caror celule percep temperatura si variatiile ei, iar altele presiunea. Unele specii sunt dotate cu organe tactile foarte sensibile mustatile; somnul si chiar crapul percep natura obiectelor intalnite, pipaindu-le cu ajutorul lor.
  

  Perceptia laterala
  Exista, in plus la pesti, un simt deosebit al perceptiei, caracteristic numai lor si important
pentru orientare. Organul acestui simt este linia laterala, care la anumite specii are aspectul unei linii
mai colorate, desenata punctat de-a lungul flancurilor. In afara orientarii generale, linia laterala permite localizarea prompta a prazii (pentru rapitori ), fie a eventualilor dusmani si, in acelasi timp, evitarea unui obstacol marunt, prin inregistrarea ecoului reflectat al vibratiei provocate de miscarea pestelui.

Autor: Laurentiu Dumitru, oct. 2001, Iasi

Migrarea pestilor in lacurile de ses

- studiu de caz -

  Fenomenul migrarii pestilor in lacuri este foarte putin studiat si aproape necunoscut in randul pescarilor sportivi, fiind cel mai adesea cauza principala a compromiterii unor partide de pescuit in majoritatea baltilor de ses.

  De ce acest studiu de caz ? Acest studiu de caz l-am abordat pornind de la observatia ca, pescari care au pescuit in aceeasi zi, in conditii aproape identice dar in locuri diferite intr-o anumita balta, au obtinut rezultate de la dezastruos la foarte bine. Concluzia a fost clara: pestele tragea doar intr-o zona a baltii, unde pescarii prindeau in medie 57 kg, fata de ceilalti care, cu putin noroc, daca prindeau 1 kg de maruntis.

  Care sa fie explicatia ? Migrarea pestilor !

  Asemenea migrarii pasarilor calatoare, care parcurg primavara si toamna mii de km pentru a-si gasi un loc prielnic de supravietuire si reproducere, cu temperaturi blande si hrana din belsug, asa si pestii cauta acele zone propice supravietuirii. Migrarea pestilor este determinata de instinctul lor de a sta inr-un loc unde:

•  va fi permanent apa in cantitati suficiente, 
• cu temperaturi optime 
• si hrana din belsug. 

  La cel mai mic semn ca apa are tendinta sa paraseasca albia lacului, pestii cauta imediat o sursa stabila de apa. Pestii percep modificarea nivelului apei ca o variatie a presiunii, cu deplasarea masei de apa. La scaderea apei, instinctiv, acestia parasesc zona migrand spre apele mai adanci si mai sigure.

  Paradoxal, comportamentul este similar si in cazul scaderii presiunii atmosferice; pestii sunt debusolati si vor inceta la un moment dat sa mai manance, aparand un fenomen de migrare a acestora spre larg.

Cum migreaza pestii ?

  Pentru a studia migrarea pestilor trebuie sa identificam corect cauzele. Pestele migreaza cand temperatura apei iese din limitele normalului, cand este hartuit (de rapitori, braconieri sau de navodul pescarilor), cand cauta hrana sau cand se modifica nivelul apei, presiunea atmosferica. Pe scurt, temperatura apei:

•  impinge primavara pestele spre apele mici, incalzite de soare;
•  in zilele fierbinti de vara vom cauta pestele in apele adanci si racoroase. 
• Iarna vom pescui tot in apele adanci unde apa are temperaturi mai ridicate, ajungand pana la +4 C in zonele de fund.

  Tot pe scurt, amintim ca hrana atrage in mod constant pestele. Se recomanda sa frecventati zonele nadite constant de alti pescari; pe timp de vant, malul lovit de valuri este mult mai productiv, valurile aducand cantitati importante de hrana (insecte, seminte, larve etc).

  Am ajuns la ultima cauza variatia nivelului apei la care adaugam modificarile presiunii atmosferice. Vom trata cele doua notiuni impreuna deoarece pestele percepe atat variatia presiunii atmosferice cat si variatia nivelului apei prin intermediul presiunii rezultante.

  Presiunea atmosferica determina declansarea migrarii pestilor dinspre mal spre largul lacului sau invers. 

• Cresterea presiunii atmosferice echivaleaza cu cresterea nivelului apei. In acest caz, al cresterii presiunii atmosferice, pestele tinde sa vina spre mal dupa cca. 12 zile, acolo unde hrana este in general mai bogata.
• In cazul scaderii presiunii atmosferice situatia se prezinta invers, pestele migrand de la mal spre larg, aici responsabil fiind instinctul de conservare care determina pestele sa ramana in zone sigure cu apa si hrana din abundenta. 

  Aceasta migrare a pestilor se produce pe directie perpendiculara cu malul apei. Declansarea instincului de migrare a pestelui are loc la variatii de 23 mmHg /24 ore iar normalitatea se poate restabili in cel mult 2 zile.

Jocul apelor ! Migrarea pestilor o reintalnim si in cazul "plimbarii apelor" de catre paznicul piscicol prietenul
Dvs.. Cand apa :

• scade brusc, pestele va migra in cel mult 46 ore spre larg, timp in care va inceta sa se mai hraneasca normal. Normalitatea se va restabili dupa min. 24 ore. 
• La fel se intampla si cand creste apa. 

  In acest joc al apelor, pestele are un scurt ragaz corespunzator nivelului minim/maxim cand, de regula, paznicul schimba sensul apei (ridica sau lasa stavilarul). Ca si in cazul presiunii atmosferice, migrarea datorata jocului apei are loc pe o directie perpendiculara malului, in sensul ca la scaderea apei pestele iese in larg iar la cresterea acesteia vine spre mal. 

  Din acest motiv este bine sa testati pestele atat la mal cat si in larg. Incercati sa utilizati lansete cu
lungime cat mai mare, preferabil peste 3 m, pentru lanseuri cat mai lungi in caz de nevoie.

  Un paradox speculat de pescarii initiati, "cu vechime", este ca atunci cand apa scade si presiunea atmosferica creste, sau cand apa creste si presiunea scade ambele simultan si in limite uzuale, pestele nu mai migreaza avand un apetit ca in zilele lui bune. Desi aceasta situatie se intalneste mai rar, totusi, prin urmarirea atenta a barometrului si a nivelului apei, se poate profita de situatie. Sper ca aceste randuri nu sunt citite si de paznicii piscicoli !

Apa scade/creste radical, pestele migreaza dupa alte reguli !

A. Daca concluziile de mai sus erau ceva mai bine cunoscute sau mai usor de intuit, problema se complica atunci cand nivelul apei scade drastic, cand apa se retrage uneori cu 34m sau mai mult. In acest caz migrarea pestelui cunoaste doua faze:

1. 1. Intr-o prima faza pestele se indreapta spre larg, cautand apele adanci. Este faza specifica jocului apei (instrumentul de tortura a pescarilor, aflat la indemana paznicilor);
2.  Daca in cca. 23 zile nivelul nu se stabilizeaza ci scade continuu, atunci pestele incepe sa migreze in directia izvoarelor care alimenteaza lacul (spre amonte), urmand axa albiei lacului. 

  Fenomenul este cu atat mai intens cu cat scaderea apei este mai rapida iar intinderea lacului este mai mica.   Odata declansat acest proces, pestele va ramane in amontele lacului saptamani chiar luni de-a randul, cu un apetit destul de ridicat dupa ce nivelul apei s-a stabilizat la o valoare minima.

  In general pescarii nu cunosc aceasta migrare masiva a pestilor si continua sa pescuiasca in zonele din aval (zonele sudice in speta) si de mijloc, dar cu rezultate din pacate mult mai slabe decat pescarii din amonte.

B. Cazul opus il constituie cresterea nivelului apei peste cotele medii anuale, pana la capacitatea maxima a albiei. Atunci asistam la o deplasare a pestilor in toate zonele baltii, uneori cu tendinta de suprapopulare a zonele din aval, situate aproape de stavilarul care regleaza nivelul apei.

  Acest lucru se explica prin antrenarea de catre apa a unei cantitati ridicate de hrana, larve de insecte etc. ce vor fi purtate de apa pana spre avalul bazinului. 

  

  Mai exista si cazul particular al scaderii dirijate a apei la cote minime, inainte de navodire, cand pestele tinde sa migreze spre amontele baltii. La scuta vreme balta este navodita puternic in zona in care se concentreaza pestele, respectiv zona de amonte, moment cand pestele se refugiaza in toata balta, deseori pana in avalul bazinului.


Concluzii:

  "Balta fara peste" sau "balta cu peste care-ti intra singur in juvelnic" sunt doua mituri pe care nu trebuie sa le luati prea in serios. Trebuie sa stiti ca va aflati intr-o competitie directa cu pestii si paznicii piscicoli, care vor "complota" de minune impotriva Dvs., in conditiile in care natura va poate fi cand aliat cand adversar. Nu trebuie sa dezarmati dupa primul esec.

  Aplicarea observatiilor si concluziilor de mai sus va poate da cu siguranta multe satisfactii, insa trebuie foarte bine studiat lacul pentru a sti care este nivelul normal al apei, eventual cand a inceput golirea bazinului si unde sunt situate izvoarele sau gura de alimentare a bazinului, respectiv stavilarul de deversare a apei.    Cunoasterea variatiei presiunii atmosferice din ultimele 2 zile se poate dovedi foarte utila in numeroase cazuri.

  Daca nivelul apei este foarte scazut in raport cu media anului, luati-va sculele si "migrati" spre zona de amonte. Daca nu aveti suficiente informatii despre balta, un sonar cu fascicol ingust va poate fi de mare ajutor in localizarea bancurilor de peste. Fara sa stiti, aveti insa un aliat natural de nadejde: pasarile domestice sau salbatice. In mod invariabil, gastele, lebedele sau ratele vor viza cu mare precizie zonele suprapopulate de peste.

  Am verificat in repetate randuri aceasta teorie, a migrarii pestilor, uneori alegand intentionat zonele "defavorizate"; teoria s-a confirmat in majoritatea cazurilor. Concluzia: nu va alegeti locul de pescuit la primul ochi de apa care va apare in cale. Cercetati lacul si orientati-va spre zonele cu sanse teoretice mai mari de a prinde peste. Rezultatele nu vor intarzia sa apara.

Autor: Dumitru Georgica, iulie, 2003